Etichetă: sarbatoare romaneasca

8 Martie: Ziua Femeii sau Ziua Mamei

8 Martie: Ziua Femeii sau Ziua Mamei ?

Indiferent cum ii spunem, sunt sigura ca fiecare din noi are pe cineva drag, de sex feminin, careia sa ii spuna LA MULTI ANI, azi, 8 Martie.

Azi, 8 martie, eu  iti urez o primavara frumoasa, cu soare, fericire si toata dragostea celor din jur prinsa intr-un frumos buchet de lalele ce vestesc si ele  venirea unei noi primaveri!

Si nu uita: Curatenia porneste din suflet! 

Asa cum te-am obisnuit o sa impart cu tine ceea ce am aflat si eu depre istoricul si semnificatia acestei zile.

Toată lumea sărbătoreşte pe data de 8 Martie Ziua Femeii. Însă, această dată a fost fixată destul de recent, mai exact în anul 1913 şi nu are legătură cu tradiţiile româneşti ci cu mişcarea feministă internaţională.
In 1913 a fost ales ca simbol internaţional pentru Ziua Femeii : LALEAUA –  un simbol al gingăşiei, primăverii şi al popularitaţii.
În România, dar şi în alte ţări, Ziua Femeii coincidea cu Ziua Mamei.

Si ca sa nu ne incurcam avem si cateva prevederi legale care clarifica zilele in care sarbatorim Ziua Femeii si Ziua Mamei:

 

Legea 319/2009 pentru instituirea Zilei Mamei si a Zilei Tatalui.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 694 din 15 octombrie 2009
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. 1
Prima duminica a lunii mai se instituie ca Ziua Mamei. (1 Mai 2016)
Art. 2
A doua duminica a lunii mai se instituie ca Ziua Tatalui. (8 Mai 2016)
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

Si asta nu e tot, avem si vesti „proaspete” :

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi, 03.03.2016 decretul privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 8 martie – Ziua femeii și 19 noiembrie – Ziua bărbatului.

Potrivit inițiatorilor, actul normativ are drept scop eliminarea discriminării dintre femei și bărbați și creșterea gradului de conștientizare privind concilierea vieții de familie cu viața profesională.

Sărbătorirea zilei femeii și a zilei bărbatului este un prilej pentru a îmbunătăți relațiile dintre sexe, de a evidenția realizările și contribuțiile lor la comunitate, familie, căsătorie și prezentarea unor modele de urmat, se arată în expunerea de motive a legii.

Potrivit documentului, Ziua femeii nu trebuie confundată cu ziua mamei, iar Ziua bărbatului cu cea a tatălui.

Proiectul de lege a fost respins de Senat, dar adoptat de Camera Deputaților, for decizional în cazul acestui act normativ.

Deci? Ce intelegem noi de aici? Mai multe zile si motive de sarbatorit 🙂 Partyyyyyyyyyyyy!

Din punctul meu de vedere nu cred ca se vor serba prea curand Ziua Mamei si Ziua Femeii in zile distincte. De ce ? Pentru ca asa ne-am obisnuit., asa am fost crescuti. Nu stiu tu, dar eu de cand ma stiu in fiecare zi de 8 Martie am sarbatorit  Ziua Mamei si vad ca si acum copiii invata de la gradinita acelasi lucru.

Exemplu concret:  diseara sunt invitata la serbare la gradinita unde invata cel mic. Tematica serbarii: Ziua Mamei.

Eu nu le spun nimic 🙂 Merg pe burta. Dar la inceputul lui Mai le voi spune ca astept invitatia si pentru serbarea dedicata zilei mamei. 🙂

Si daca este sa sarbatorim, atunci eu te invit sa asculti o frumoasa melodie dedicata FEMEILOR pentru ca MERITAM 🙂

 

 

 

 

 

1 Martie-Martisorul

Un mărţişor virtual doar pentru tine alături de toate urările mele de bine!

Asa cum te-am obisnuit Sarbatorim impreuna 1 Martie 🙂 . Motiv pentru care te invit sa aflam impreuna de ce si de cand sarbatorim ziua de 1 Martie.

In vechime, pe data de 1 martie, martisorul se daruia inainte de rasaritul soarelui, copiilor si tinerilor – fete si baieti deopotriva. Snurul de martisor, alcatuit din doua fire de lana rasucite, colorate in alb si rosu, sau in alb si negru, reprezinta unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumina-intuneric.

Snurul era fie legat la mana, fie purtat in piept. El se purta de la 1 martie pana cand se aratau semnele de biruinta ale primaverii: se aude cucul cantand, infloresc ciresii, vin berzele sau randunelele. Atunci, martisorul fie se lega de un trandafir sau de un pom inflorit, ca sa ne aduca noroc, fie era aruncat in directia de unde veneau pasarile calatoare, rostindu-se: „Ia-mi negretele si da-mi albetele”.

Unele legende populare spun ca martisorul ar fi fost tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte.

Cu timpul, la acest snur s-a adaugat o moneda de argint. Moneda era asociata soarelui. Martisorul ajunge sa fie un simbol al focului si al luminii, deci si al soarelui.

Poetul George Cosbuc, intr-un studiu dedicat martisorului afirma:

„ Scopul purtării mărţişorului este să fii aproape de Soare, purtându-i cu tine chipul cu acelaşi rost, cum purtăm noi o cruce ori un chip al lui Hristos în sân. Printr-asta te faci prieten cu Soarele, ţi-l faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere : mai întâi frumuseţe ca a lui, apoi veselie şi sănătate, cinste, iubire şi curăţie de suflet”………..

“Ţăranii pun copiilor mărţişoare ca să fie curaţi ca argintul şi să nu-i scuture frigurile, iar fetele zic că-l poartă ca să nu le ardă soarele şi cine nu le poartă are să se ofilească. Tradiţia populară spune că mărţişorul trebuie purtat ca un odor sfânt şi, în nici un caz, nu trebuie considerat podoabă sau o jucărie”

Cu banul de la snur se cumparau vin rosu, paine si cas proaspat pentru ca purtatorii simbolului de primavara sa aiba fata alba precum casul si rumena precum vinul rosul.

La geto-daci Anul Nou incepea la 1 Martie. Astfel, luna Martie era prima luna a anului. Calendarul popular la geto-daci avea doua anotimpuri: vara si iarna, pentru că primăvara şi toamna erau considerate anotimpuri de trecere.

Pentru strămoşii noştri, Mărţişorul avea rolul de talisman şi era oferit de Anul Nou (la 1 martie) persoanelor apropiate împreună cu urări de bine, sănătate, bucurii şi dragoste. Mărţişorul lor era confecţionat dintr-o monedă găurită legată de un fir împletit care  se purta la gât, până când persoana care l-a purtat vedea un pom  înflorit. Atunci, mărţişorul se lega de ramurile acelui pom şi se credea că Noul An va fi la fel de frumos pentru cel care l-a purtat, ca şi pomul înflorit. Martisorul era un fel de talisman menit sa poarte noroc, oferit de Anul Nou impreuna cu urarile de bine, sanatate, dragoste si bucurie.

Astazi, valoarea martisorului incepe sa fie data doar de creatia artistica. Se confectioneaza din orice si poate sa semnifice orice. Cine ma contrazice ? 🙂

Indiferent de zona in care esti eu iti doresc o primavara frumoasa si iti propun un exercitiu de imaginatie:

Primeşte primăvara în viaţă şi în suflet…

Deschide-ţi aripile şi încearcă să zbori…

Inchide ochii şi încearcă să visezi…

Nu-i aşa că e minunat?  

 

Dragobetele saruta fetele!

Romanii sarbatoresc pe 24 februarie DRAGOBETELE, sarbatoarea autohtona  a iubirii. În mitologia populara romaneasca,      DRAGOBETE   este descris ca fiind un tinar frumos, voinic si bun, fiu al Babei Dochia si simbol al fertilitatii si al renasterii naturii.

DRAGOBETE mai poarta si numele de „Logodnicul pasarilor”, „Cap de primavara”, „Navalnicul” sau „Granguru” in legendele autohtone.

Spune-i cum vrei, dar nu uita sa iubesti azi si in toate zilele ce vor urma.

DRAGOBETE era sarbatorit si pe vremea dacilor. Acesta era zeul iubirii, echivalentul lui Cupidon din mitologia romana şi al lui Eros din cea greceasca.

Iubeste-te pe tine!  Iubeste-ti iubita / iubitul!  Iubeste-ti copilul! Iubeste-ti parintii! Iubeste-ti prietenii!

IUBESTE!

Traditii de DRAGOBETE in România

Un  obicei de DRAGOBETE era acela ca fetele sa porneasca in goana spre sat, iar baietii sa le urmeze. Cei care reuseau sa isi prinda din urma alesele puteau sa le sarute in vazul lumii. Sarutul reprezenta legamantul lor de dragoste pentru intregul an. De la acest obicei provine si zicala „DRAGOBETELE saruta fetele”.

Tot de DRAGOBETE fetele tinere, necasatorite, adunau zapada netopita pe care o foloseau apoi in descantece de iubire crezand ca ar avea proprietati magice. Cu apa provenita de la zapada adunata de DRAGOBETE unele dintre ele se clateau pe fata pentru a deveni mai atragatoare.

De DRAGOBETE nu se muncea in gospodarie, se putea face doar CURATENIE, aceasta fiind considerata aducatoare de spor si de prosperitate.

G.N.Delphi